. si de la capat

Am inceput o compunere, cum ma vad peste 2 saptamani … si dupa ce am scris vre-o 4-5 pagini A4 – unde vedeam eu ceva frumos si siecsi, hopa … apare doamna profesoara si rupe foile …

– Elev Papadopol, deviezi de la subiect, te rog sa rescrii povestea … ceva mai credibil, nu mai visa atat …

– Dar era frumoasa …

– Nu e cum ar trebui …. hai mai realist.

Si pune-te frate si scrie, si bag eu acolo cam aceeasi poveste, dar cateva aspecte nasoale, cat sa iasa frumos dar gri. Iar vine profa si rupe foile, 2 de data asta ca banuiam ca asa o sa fie.

Ma pun si scriu cea mai trista poveste posibila, de ar fi plans si cel mai optimist om in viata … si atunci vad un zambet sinistru pe chipul ei …

– E bine, dar stiu ca poti mai mult …

– (Ejti BAGABONT … cum naiba … asta nu e roman sinucigas rusesc … imi zic yo … dar daca asa iese bine stai sa vezi …)

Dai suferinta si chin in poveste, sinistru in definitie – concentrat, cu morbid si grotesc intr-o singura pagina, dar care o citesti si suferi o saptamana dupa …

– Asa elev, vezi ca se poate …

– (Asta e dracu’ gol am zis … daca nu e un vis … sa-mi bag io toata %$#@ de n-am dreptare) … si la 2 secunde suna telefonul … greseala … o mamaie intreba de Ionut … am tacut si apoi i-am zis ca aici e unu Alex, Ionut sta la etajul 3 … am inchis.

M-am trezit … am baut un pahar de apa si apoi m-am gandit, daca ar exista femeia aia in viata reala … sigur ar fi profesoara …

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s