Povestea unui asasin

– Stii ca nu mai ai mult de trait?

– Pai de ce … nu am suparat nici un om important la viata mea, defapt sunt atat de necunoscut ca nu cred ca mi-ar dori cineva moartea, daramite sa mai si plateasca pentru ea. Asta numai daca esti vre-un psihopat dornic de sange imprastiat pe maini.

– Tinere, termina cu prostiile, daca vroiam sa te omor nu aveam aceasta conversatie … vreau doar sa-ti dau cateva povesti pentru blogul ala al tau de 2 lei pe care nu-l citeste nimeni.

– Pai cum nu-l citeste ….

– Nu ma … esti un om plictisitor … nu ai viata in tine, cumva de aia am vrut sa am aceasta discutie …

– Ca ai tu prea multa viata in tine …

– Termina ca ma plictisesti ….

– Hai sa incepem cu inceputul …

– Inceputul … asta a fost acum 30 de ani, eram marinar pe un vas – petrolier, ruta Iraq – Hamburg si aveam un capitan arogant. Destept dar a dracului de arogant, parca era print mostenitor … avea o aura de nobilimea pu** care ma irita maxim. Dar intr-o seara in timp ce jucam poker l-am imbatat prastie si a inceput sa povesteasca niste chestii foarte bizare pentru mine. Viermele ala era criminal platit, povestea de peripetiile lui din Africa si Asia – si cum prostea autoritatile, cum se folosea de deghizari si alte lucruri interesante. Bastardul era parsiv, ca o vulpe in apropierea unui cotet de gaini, si seara aia a fost memorabila. A doua zi se purta ca si cum nimic nu se intaplase, revenise la obiceiurile lui de „vultur suprem”.

Am ajuns in Hamburg si m-am instalat in prima bodega ce mi-a iesit in cale. Am baut de am uitat de mine si in drum spre hotel am agatat o domnisoara superba …

– Hai ca deja exagerezi ….

– Tinere … esti „decat”impertinent. Dar te iert de data asta pentru ca am umor, altfel riscai o incizie in jugulara. Cum spuneam … am ajuns la hotel. In camera de langa mine se auzi o bubuitura, fix cand o dezbracam pe domnisoara aia draguta. Dupa un sir interminabil de injuraturi am decis sa inspectez sunetul ciudat. Desi imi aducea aminte de o grenada din armata, nu credeam ca e posibil sa vad asa o imagine groteasca pe peretele acelei camere. Diverse organe si sange decorau peretele intr-un soi de arta moderna macabra. A doua zi scria in ziar: „Atentat asupra dimplomatului corean”. Si un gand mi-a venit in minte, ce interesant sa ma apuc si eu de astfel de grozavii …

Am facut rost de un revolver si ma hotarasem sa imbratisez si eu meseria de ucigas platit. Stand de vorba cu personaje, care mai de care mai dubioase, am ajuns sa-l cunosc pe Jurgen, un tip de aproape 2 metri, sumbru si camatar pe deasupra. Omul avea o lista de 6 persoane care il amanau cu plata si dorea sa-i mobilizeze pe baieti. Primul era Peter, era un ucrainian care detinea o brutarie. Avea nevoie de ceva bani sa-si modernizeze afacerea insa tot se fastacea ca nu are bani. Dupa ce imi arata niste poze cu brutarul, m-am hotarat sa-i fac o vizita. Era o casa frumoasa cu 3 etaje iar la parter era magazinul cu bunatati. Ucrainianul facea si prajituri. Intru, dau buna ziua vanzatoarei foarte vioaie si frumoasa. Intru cu ea in vorba si aflu ca sotul era la frizerie. Iau 2 prajituri si ma indrept spre frizerie, intru si ii soptesc ceva frizerului. Acesta lasa foarfecele jos, briciul mi-l da in mana si scoate toata lumea afara din frizerie. Ma uit la Peter … el se uita la mine si-mi spune …

– Deci te-a trimis Jurgen … asa-i?

– Asa-i … si in acel moment tasni spre usa, eu dupa el … si l-am alergat 2 strazi. Gafaia … a inceput sa planga ca un copil apoi mi-a spus ca o sa plateasca. I-am spus ca are 2 ore sa se prezinte cu banii daca nu … o pateste. Si au trecut cele doua ore, dar nimic. Ma uit la magazinul de la parter, era semnul de inchis pus pe usa. Am asteptat sa se intunece afara dar nici o lumina nu s-a aprins in imobil. Am intrat prin spate si dupa 10 minute am constatat ca fugise cu familia lui si cu lucrurile toate de pret. Ma gandeam la ce o sa zica Jurgen … deja eram neprofesionist.

Doua telefoane date la gara si aeroport au lamurit situatia. Un avion pleca a doua zi la 4 dimineata iar trenul urma sa plece la miezul noptii. Am luat taxiul si am ajuns la gara … l-am vazut pe brutar … am asteptat sa se duca la baie si l-am urmat. Am intrat peste el si dintr-o lovitura i-am dat somn. L-am dus la camatar si am primit 2000 de marci. Nu stiu ce a patit brutarul … nici nu ma interesa, dar era prima operatiune – si primul succes.

Apoi au urmat altele, pe alte continente, alti oameni. E o meserie palpitanta, am fost otravit, impuscat, sterilizat de o KGBista lesbiana, dar am mai multi bani decat Becali – toata familia – si ditamai casoiul in Londra.

Nu m-am insurat pentru ca te prosteste in meseria asta. Femeia nu se amesteca in jobul asta, femeia tine minte multe detalii … e emotiva, instabila si te distrage de la lucrurile esentiale. O folosesc pentru a distrage tinta, e fenomenal cum poate o femeie frumoasa sa te duca pe o alee pustie si sa-ti iei un glont in cap. E malefic si delicos cu functionalitate 100%. Bine, poti s-o faci si cu o tinta homosexuala … gusturile nu se discuta, dar e simplu sa-ti faci treaba cand iepurele intra in capcana. Dar femeia nu poate fi implicata in astfel de operatiuni, din gelozie, invidie, exteriorizare, depresie … va sfarsi prin a-ti expune adevarata identitate sau mai rau sa povesteasca intamplarile tale preotului la confesiune, maica-si sau coafezei. Clar iese din ecuatie o asociere cu o femeie.

Cea mai dificila operatiune implica un caine … e greu sa-l faci pe nemernic sa taca, mai ales sa-l omori si sa taca. Un schelalait de caine te da de gol ca nevasta care intra peste tine si amanta. Plus ca nu-mi place sa chinui animale … desi am omorat si un cal la viata mea – asa era contractul respectiv. Acum le dau somn … un pic de ketamina si vise pufoase.

– Totusi nu greu sa te misti? Ce folosesti ca metoda de transport? Ce arme ai?

– Fug de aeroporturi si de autostrazi cand sunt fierbinte – adica atunci cand am asupra mea arme si alte chestii ilegale. Insa de arma mea nu ma pot desparti. Am un AK-47 modernizat care nu m-a dezamagit deloc in ultimii 4 ani. Nimic nu da „noapte buna” mai bine ca un 7.62. A mea e modificata de un olandez, arata a instrument chirurgical si e din fibra de carbon si magneziu. O port intr-o carja … mai ales cand merg cu avionul, merge la fix prin detectorul de metale. Am trecut de atatea ori prin aeroportul din Amsterdam cu ea prin punctul de control ca as merita o medalie numai pentru asta. Gloantele le iau din tara respectiva. Nu cred ca e o tara in lumea asta fara munitie de AK 47.

– Vatican?

– Tinere … popii aia sunt maestri in asasinari, cel putin doi calugari de acolo te pot omora cu 2 rugaciuni si o „lingurita de vin”. Ai jucar prea mult Assassin Creed 🙂

– Poate …

– Ce vrei sa mai stii?

– Fumezi hash?

– Acum ma iei cu originea cuvantului asasin si porcarii d’astea. Ordinul exista dar nu vreau sa intru intr-o secta … sunt particular si independent. E bine sa fii asa in meseria asta moartea te asteapta la colt.

– Multumesc pentru poveste, e interesant … nu ai remuscari?

– Nu, si nu am cosmaruri, nu am ars cand am intrat in biserica si am scapat de fiecare data curat. Tine de cat de profesionist esti sa nu fii prins … acum e bine sa stergi numele meu si adresa de e-mail.

– Oricum nu sunt adevarate ….

– Da dar nu se stie niciodata cine citeste ….

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s